După ce ne-am luat o vacanţă de la
sfârşit de iulie şi până prin august, revenim în forţă; din păcate e aceeaşi
caniculă (acum, ora 16.30 sunt 41 de grade).
In răstimp am făcut ţuici,
bulioane, am băgat la congelator de toate; crearea bulionului a fost o
sărbătoare – un adevărat act alchemic, cu incantaţii, degustări interpretări…
In prima etapă după ce am cules
roadele pământului, le-am dichisit şi selecţionat,
a început procesul (etapa a
doua) de “maltratare”, “asfixiere”, stoarcere a acelor produse de un roşu
diavolesc că ţi-era teamă ca nu cumva în loc de zeama “bulionicească” să
izvorască vreun sânge ancestral…
Bineînţeles, totul sub atenta
supraveghere a şefelor: Anastasia şi Sara.
În etapa a treia a urmat “esenţializarea”,
fierberea, că ceaunul chiar părea un loc al Iadului cel veşnic :)))
După chinurile iadului (vreo
trei-patru ore) lucrurile s-au calmat. Fiindcă şefele se culcaseră am pus
liniştiţi produsul la loc de cinste în borcanele trecute şi ele prin apriga
sterilizare (20 minute) a cuptorului cela de 180 de grade.
Poftă bună.
un dezmat aromat in ceunul tau!
RăspundețiȘtergereDa. Rosiile au fost coapte ca a iesit un bulion de te lingi pe degete...
Ștergere